Capitolul 1. CALATORIA
Incep prin a le dori mult noroc celor care anul acesta s-au decis sa aplice la loteria vizelor, aceeasi de anul trecut care mie mi-a schimbat viata. Din cauza ca nu am avut inca un computer la care sa scriu am intarziat cu relatarile 2 luni si jumatate, le-am memorat insa bine si acum sunt pregatit sa va spun si voua pas cu pas ce am facut pana in momentul de fata.
Ca sa nu va plictisesc, nu mai povestesc cum am facut noi bagaje timp de o saptamana si in momentul plecarii inca nu erau gata, o sa „sar" direct la plecarea noastra efectiva de acasa ...
Ca sa ajungem inainte cu 2 ore de decolare la aeroport, a trebuit sa plecam de acasa (Pitesti) pe la 2 si jumatate, cu doua masini, in care abia au incaput 5 valize, 3 „bagajoaie" de mana si alte mici „genti" pe care speram ca cei din aeroport sa le treaca cu vederea. Eram chiar speriat la gandul ca poate nu le-am cantarit bine si cei din aeroport ne-ar fi putut pune sa desfacem bagajele, am avut noroc si nu le-am desfacut, asta nu inseamna ca nu aveam depasite kilogramele, la unul din bagaje aveam cam 2 kilograme peste limita admisa (23 kg/bagaj de cala), dar cel de la ghiseu a trecut cu vederea, niciodata n-o sa poti lua in cateva valize ce ai strans o viata in casa. Deci ... 5 valize, normal ar fi trebuit sa avem cate o valiza de persoana, adica 3 valize, insa a fost imposibil sa incapa toate lucrurile sotiei intr-o singura valiza, asa ca la Otopeni am platit pentru inca 2 valize in plus, am dat aproximativ 650 lei, +/- 10 lei. Ne-am imbarcat si am decolat de la Otopeni la ora 6.00 cu L.O.T. – ul polonez. Am facut cam 1 ora si 45 de minute pana la Varsovia, un zbor scurt, ca de acomodare, inaintea celui de 11 ore pana in U.S.A.. Am avut o escala de vreo 4 ore in Varsovia, timp in care am sunat in tara sa anuntam parintii ca totul e bine pana aici, am mancat ceva, am reusit sa dormim putin si cam atat. De bagaje nu mai aveti treaba pana la sosirea in U.S.A., asa ca aveti grija numai de cele de mana, daca escala este mai lunga, ca la noi, sa aveti la indemana mijloace de petrecere a timpului, in aeroport aveti destule prize pentru laptop-uri, tablete sau orice alt device. In baza seriei de pe biletul de calatorie o sa beneficiati de o jumatate de ora de internet gratuit in aeroport.
A venit timpul sa ne imbarcam pentru urmatoarea destinatie, Chicago, imbarcarea a durat ceva mai mult decat am crezut noi dar asta este ... pe la vreo 12.10 am decolat. Zborul din Polonia pana la Chicago a fost unul placut si lipsit de peripetii. Am zburat cu un Boeing 767, ne-am desfatat cu privelistea, am vizionat filme si am ascultat muzica. Mancarea din avion este buna si de ajuns chiar si pentru mine care sunt un mare mancacios.
Abia cand am ajuns la Chicago am inceput sa realizez ca toata viata mea „linistita" de pana acum va fi profund afectata. J si inca nici nu stiam ce ma asteapta J In aeroport, nebunie mare, multimi de oameni soseau din toate directiile, ma gandeam si eu asa ca „desteptul", Doamne cati oameni ... oare cat o sa stau la coada aici, ma felicitam in gand chiar, ce bine ca escala aici va dura 6 ore, sper ca o sa termin si o sa ajungem cu bine la urmatoarea cursa. Da de unde ... nici n-apucai bine sa cobori de pe scara rulanta ca angajati ai aeroportului te ghidau exact unde trebuia sa mergi, „get in line" si-ti aratau directia cu mana. Ne-am asezat si noi cumintei la „coada" indicata, din cand in cand un angajat de la security trecea printre noi cu un caine care ne „scana" bagajele, bine ca n-am cedat ispitei sa umplem valizele cu cabanos si salam de Sibiu J. Am trecut de primul ghiseu unde ne-au tras in poza si s-au uitat la viza si am purces catre ghiseul de emigrari. Aici, hmm, ne-au intrebat, „nu aveti bagaje?", „ba da, vreo 5, dar sunt in avion", „nu mai sunt", zice el, „toate bagajele au fost descarcate". Uuups, daca au fost descarcate, ma gandeam eu, unde le mai caut eu acum, am plecat de la ghiseu sa cautam bagajele si am inceput sa luam terminalele la rand, nici nu erau multe ... J nici urma de bagajele noastre, chiar nu stiam cum sa procedez, pe cine si ce sa intreb si de-odata le-am zarit, intr-un coltisor de aeroport, cineva le daduse jos de pe banda si le pusese acolo. Lectie invatata: primul lucru cand ajungi pe aeroport in U.S.A., sa mergi la banda cu bagaje J. Cu bagajele recuperate, puse frumos pe 2 carucioare, ne-am intors la biroul de emigrari, a urmat amprentarea, am mai semnat ceva pe acolo, ne-a trecut in pasapoarte „alien number-ul" si asta a fost tot. [Sfat: daca veniti pentru prima data ca noi in U.S.A., asigurati-va ca aveti cel putin 2 ore escala pe primul aeroport de pe teritoriul american, uneori procesarea asta a actelor poate dura ceva mai mult.] Ne-am orientat putin, am predat din nou bagajele sa le urce catre Cleveland si am plecat catre terminalul de imbarcare. Cum aveam timp berechet si mai ales ca am gasit WiFi „moka" in aeroport am mai dat cateva telefoane la prietenii care deja erau de cateva luni bune in Chicago, n-am avut noroc, toata lumea era cu treaba si n-au putut veni sa ne vedem, toata chestia asta cu „sunt ocupat acum", abia mai tarziu aveam sa o inteleg eu mai bine. N-am mai zabovit si am intrat sa mergem catre terminalul pentru imbarcare, mai aveam de asteptat vreo 5 ore pana la decolare dar am preferat sa intram, in interior gasesti o gramada de magazine, cafenele, fast food-uri si o gramada de alte magazine, magazinase ... care sa-ti faca asteptarea mai usoara. Am identificat poarta de imbarcare si ne-am asezat frumos pe bancute in asteptare, am mai atipit, am mai mancat ceva, am mai baut ... apropos, puteti lua alimente la voi doar daca sunt sigilate ... a trecut timpul si ne-am imbarcat. Ce sa va mai zic ... de la Boeing, ne-am urcat intr-un avion asa de mic ca parca ziceai ca e o cursa de maxi-taxi intre 2 comune limitrofe J, e logic, nu puteau pune ditamai avionul pentru cateva pesoane care mergeau catre Cleveland, dar nu ma asteptam totusi sa fie asa de mic. Una peste alta, s-a pornit si ploaia, vantul si am mai stat 1 ora si jumatate in avion pana a decolat, „ghinion de nesansa" J, totul s-a terminat cu bine si la ora 1.30 AM (ora USA) eram pe aeroport in Cleveland, de la decolarea de pe Otopeni pana la aterizarea in Cleveland trecusera aproximativ 26 ore, cam multicel dar asa am putut gasi biletele de avion. Lectie invatata: daca poti cumpara biletele de avion cu mult timp inainte de calatorie, le vei lua si mai ieftin, cu locuri mai bune (inainte de cumpararea biletelor puteti verifica pe internet dispunerea locurilor in avion si va puteti alege ceva ce va convine mai bine, cele mai bune locuri sunt cele de la usa avionul deoarece iti poti intinde picioarele in voie) si cu escale mai scurte. Ne-am recuperat bagajele si ne-am indreptat catre iesirea din aeroport unde eram asteptati de catre prietenii nostri, pe capul carora trebuia sa stam, in urmatoarele luni, pana cand puteam sa facem si noi primii pasi nesustinuti in U.S.A..
To be continued ...
